În anul 1977, NASA a trimis în spațiu o „scrisoare de dragoste” din partea omenirii, sub forma a două discuri de cupru placate cu aur, aflate la bordul sondelor Voyager. Acest proiect ambițios, condus de astronomul Carl Sagan, a avut scopul de a prezenta diversitatea vieții și a culturii de pe Pământ oricărei civilizații inteligente care ar putea găsi sondele peste milioane de ani.
Un aspect remarcabil pentru noi este faptul că limba română a fost inclusă în secțiunea „Salutări de pe Pământ”. Printre cele 55 de limbi selectate pentru a reprezenta familia umană, se aude clar o voce feminină care rostește mesajul: „Salutări la toată lumea!”. Această urare simplă, dar caldă, călătorește acum dincolo de limitele sistemului nostru solar, fiind una dintre primele dovezi ale existenței noastre trimise în vidul cosmic. Vocea îi aparține Sandei Lumina, care la acea vreme lucra la Universitatea Cornell, unde se coordona proiectul.
Pe lângă salutările vorbite, discul conține sunete ale naturii, imagini codificate și o selecție muzicală vastă, de la Bach la muzică tradițională din diverse culturi. Toate aceste informații sunt protejate de o carcasă de aluminiu pe care este gravată o hartă a pulsărilor, indicând poziția Pământului, și instrucțiuni de utilizare. Deși probabilitatea unei întâlniri cu o civilizație extraterestră este infimă, discul servește drept o arhivă a umanității. Faptul că limba română face parte din acest mesaj universal subliniază importanța culturii noastre în tabloul general al civilizației terestre. Această capsulă a timpului va continua să plutească prin galaxie mult timp după ce noi nu vom mai fi, purtând cu ea ecoul salutului nostru către univers.
