Există creatori pentru care arta nu este o profesie, ci o respirație. Pentru care imaginarul nu este o evadare, ci o formă de a locui lumea. Viorel Pîrligras aparține acelei categorii rare de spirite care trăiesc în și prin science fiction, care transformă benzile desenate, proza, grafica și traducerea într‑un singur flux vital, într‑o singură energie creatoare ce nu s‑a stins niciodată, din adolescență până astăzi.
Există creatori care nu doar participă la parcursul unui domeniu, ci îl rescriu, îl multiplică, îl colorează cu propriile lor viziuni până când devin ei înșiși o constelație. În universul science fiction-ului românesc, numele lui Viorel Pîrligras strălucește cu o intensitate rară: un artist total, un spirit polivalent, un constructor de lumi și limbaje, un om‑orchestră care a traversat decenii de cultură SF cu o discreție luminoasă și o perseverență aproape monahală.
Un debut care confirmă destinul: „Fantastica lume a lui Cristobald”. Lansarea, joi 22 ianuarie 2026, a volumului de proză scurtă „Fantastica lume a lui Cristobald” (Editura AIUS, Craiova), cu o prefață semnată de Alexandru Mironov, nu este doar un moment editorial.
Este o încununare.
Născut în data de 29 ianuarie 1959, la Turnu Severin, și format artistic în Craiova, Viorel Pîrligras a crescut în atmosfera efervescentă a cenaclurilor SF „Henri Coandă” și „Victor Anestin”, unde pasiunea pentru literatură, grafică, benzi desenate și imaginarul speculativ s‑a transformat într‑un destin.
Încă din anii ’80, când publica primele povestiri și primele benzi desenate, era limpede că Viorel este un om‑orchestră capabil să treacă cu naturalețe de la creion la cuvânt, de la imagine la concept, de la traducerea unor texte SF relevante la inventarea unui univers propriu.
Această continuitate, această fidelitate față de SF și BD, este poate trăsătura care îl definește cel mai profund. Într‑o lume culturală adesea fragmentată, în care mulți creatori se pierd pe drum, Viorel Pîrligras a rămas constant, consecvent, neobosit.
A publicat proză SF în reviste și antologii timp de decenii, a lansat albume de bandă desenată, a ilustrat volume, a creat personaje memorabile, a inventat termeni precum „fergonaut”, „fagree”, „arayak”, „baldor” sau „lavar”, construind o mitologie personală recognoscibilă.
A tradus autori importanți – Ray Bradbury, Richard Matheson, James Tiptree Jr., Chad Oliver, Graham Door, Michel Jeury, Richard Canal – aducând în limba română nu doar texte, ci lumi întregi.
În același timp, a fost un constructor de comunități. A fondat și co‑fondat reviste, a animat grupuri culturale, a dat identitate vizuală unor proiecte editoriale, a susținut generații de tineri autori și artiști.
Revistele „Orion”, „Orfeu din Orion”, „Altceva”, „Omega”, „Eclipsa”, „Constelația Orion”, „Fergonaut”, „lumiparalele.ro” și multe altele poartă amprenta lui inconfundabilă…
Societatea Romana de Science Fiction si Fantasy
