Lucian Dragoş Bogdan : Ian WATSON – „The Embedding: Încorporarea”

3 stele – Mi-a plăcut. Traducerea mi s-a părut bună.

Limbajul unui trib amazonian se dovedește a avea elemente aparte față de orice alt dialect de pe glob, influențând profund viziunea asupra lumii a celor care-l vorbesc. Un experiment condus de oameni de știință încearcă să pună un grup de copii în medii speciale care le vor influența educația și modul de a gândi. O specie extraterestră sosește pe Pământ și e dispusă să ofere cheia zborului cosmic, dar ceea ce cere la schimb ridică o serie de probleme de ordin moral.

Ideile din carte sunt interesante, în sensul că m-au scos din zona de confort, mi-au oferit genul acela de provocări care pun mintea pe bigudiuri. Am avut o senzație similară cu cea încercată în urmă cu decenii, când am citit „Lumea non-A” a lui van Vogt.

Cartea ridică o serie de probleme profunde (politice, sociale, etice) și are o intrigă complexă. Există multe personaje, dar, în afară de Pierre, niciunul nu mi s-a părut suficient de detaliat, ceea ce a constituit un minus, mai ales în cazul unui volum cu multe fire narative și personaje. La fel ca la multe cărți din perioada aceea a SF-ului, personajele feminine sunt doar de decor, cadrul e creiomat doar atât cât să susțină acțiunea, fără genul de detalii și dezvoltare care să pună mai multă carne pe oasele poveștii, iar ideile nu sunt exploatate până la ultima picătură. Însă duritatea necosmetizată (dar fără a părea că vrea neapărat să șocheze, ci mulându-se perfect pe firul poveștii), prezentă pe alocuri, dă forță poveștii. Și e un pic prea „weird” pentru ceea ce-mi place mie să consum.

Nu știu de ce, niciodată n-am rezonat cu poveștile despre indigenii Americii Centrale și de Sud. Recunosc că au elemente care le deosebesc fundamental de cele din alte zone ale globului, dar… e ceva acolo care nu e pentru mine. Și, implicit, tot ce citesc va avea un minus din aceste motiv subiectiv.

Per total, o carte care merită citită, deși pe alocuri se simte trecerea timpului. Ținând cont că a fost romanul de debut al autorului – și în contextul a ceea ce se scria la vremea apariției sale – consider că merită laude. Pentru mine e într-o zonă peste medie – interesantă, dar doar parțial pe gustul meu.

Lucian Dragoş Bogdan

Lasă un răspuns

Popular

spot_img

More from author

Un răsărit de soare dacă ne-am afla zilele astea pe Marte

Imaginea a fost trimisă chiar de acolo, acum câteva ore, de roverul Perseverance și da, ce vedeți sus sunt chiar nori, formați din particule...

Crux Publishing : Marți, 26 noiembrie la Cărturești Verona, vă invităm să descoperim împreună dacă inteligențele artificiale ar putea deveni mai umane decât oamenii

Când vorbim despre IA într-un viitor post-uman, nu putem să nu-l menționăm pe Sall, nava spațială sentientă din Ascensiunea stelară (Stelarium II) de Ana-Maria...
00:43:40

Ce a găsit cu adevărat Uniunea Sovietică pe Venus: viață sau o eroare a aparatelor de transmisie?

Pentru o perioadă de 30 de ani, Uniunea Sovietică a devenit obsedată de Venus. Între 1961 și 1984, au trimis un număr uluitor de...

Constantin Beda : V-ați gândit vreodată cum arată Terra văzută din spațiu?

Cândva, demult, în anii adolescenței, mi-a căzut în mâini unul dintre cele mai bune romane SF care tratează prima întâlnire cu o specie extraterestră,...

Descoperă mai multe la RevistaQUASAR.ro | Povestiri Științifico-Fantastice |

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura